PROMOTING READING IN LIBRARIES FROM THE PERSPECTIVE OF NEW EDUCATION

MARIA PILCHIN
PhD student, Moldova State University, “B.P. Hasdeu” Municipal Library Chisinau, Republic of Moldova
ORCID: 0009-0002-4477-8730
Email: maropil82@gmail.com

DOI: https://doi.org/10.24818/cike2025.109

Pages: 868–873

📄 Download PDF

Abstract

The article looks at how libraries can get people interested in reading outside of school hours and help them develop the skills they need to get on with day-to-day life. It does this by looking at the ideas suggested by modern education plans. The focus is on trans-literacy and on combining reading skills with media, digital and critical literacies, which makes the library an alternative educational space with both formative and civic impact.

Reading promotion is all about values education, which keeps our culture going, helps us remember our literary history and makes us think about who we are. At the same time, it encourages diversity and a democratic spirit. In the same way, global citizenship education encourages an open attitude towards other cultures and the ability to understand the world through intercultural and critical reading practices. The library also does a lot to promote education for sustainable development, by getting people to debate things like migration, cultural identity and child protection, which helps to cultivate empathy and social reflection. Extracurricular reading also helps with peace education, by encouraging reciprocity and a culture of non-violence, as well as media education, where information literacy is seen as a meta-competence that covers access, analysis and responsible content creation. Libraries are great at encouraging equality and inclusion, helping people understand different cultures and making it easier for everyone to access information. Libraries have a really important role to play in the digital age. They offer people the chance to learn how to use digital tools and get to grips with artificial intelligence. And they do this in really exciting ways, like through interactive learning, using tools that let people work together and digital portfolios. Plus, they encourage people to create their own cool projects, which is great. Also, reading helps you think about health and well-being, education, financial literacy and business education. It uses stories and literature to get you thinking in new ways and to come up with new ideas.

 

Keywords: digital literacy, functional literacy, media literacy, transliteracy, critical thinking, multiculturalism.

JEL Classification: I21, I23, I25, Z18

References

    1. Chanchal, R., 2022. A Comprehensive Analysis of the New Education Policy: Implications and Opportunities. Universal Research Reports. Vol. 9(4), Oct.-Dec., pp. 401-408; p. 405 [online] Available at: http://doi.org/10.36676/urr.v9.i4.1318 [Accessed 30 August 2025].
    2. Cordoș, S., 2004. Ce rost are să mai citim literatură. București: Compania, p. 42.
    3. Enache, I., 2008. Managementul în structurile infodocumentare. București: Editura Universității din București, p. 25.
    4. Gherghel, V., 2018. Roata plăcerilor: de ce nu au iubit unii înțelepți cărțile? Iași: Polirom, p. 112.
    5. Gottschall, J., 2019. Animalul povestitor: cum ne fac poveștile oameni. București: Vellant, p.184.
    6. Horvat, S., 1996. Introducere în biblioteconomie. București: Editura Grafoart, p. 180.
    7. Husserl, E., 1997. Criza umanității europene și filosofia. București: Paideia, p. 18.
    8. Kearney, R., 2020. Despre povești. București: Tracus Arte, pp. 21-22.
    9. King, R., 2022. Librarul din Florența: Vespasiano da Bisticci și manuscrisele care au iluminat Renașterea. București: Nemira, p. 15.
    10. Lankes, D.R., 2012. Expect More: Demanding Better Libraries For Today’s Complex World. New York: Createspace Independent Pub., p.16.
    11. Lankes, D.R., 2011. The atlas of new librarianship. Cambridge: The Massachusetts Institute of Technology Pres, p. 76.
    12. Lau, J., 2010. Linii directoare privind cultura informației și instruirea de-a lungul întregii vieți. Chișinău: Gunivas, p. 11.
    13. Manguel, A., 2022. Istoria lecturii. București: Nemira, p. 104.
    14. Perpelea, N., 2015. De la papirus la tabletă: câteva elemente de cyber-arheologie. Emanciparea lectorului în era „neo-iluminismului tehnologic”. In: C. Bogdan și A. Ofrim, coord. 2015. Pentru o istorie culturală a cărții și a practicilor de lectură. București: Editura Universității din București. pp. 89-108.
    15. Petrescu, V., 2006. Biblioteconomie: miscellanea. Târgoviște: Cetatea de scaun, p. 57.
    16. Rău, A., 2000. Există și un Dumnezeu al Bibliologiei. Chișinău: Museum, p.136.
    17. Santerres-Sarkany, S., 2000. Teoria literaturii. București: Cartea Românească, p. 82; p. 51; p. 9.
    18. Sartori, G., 2008 Homo videns. Imbecilizarea prin televiziune și post-gândirea. București: Humanitas, p.25.
    19. Stoica, I., 2013. Numai cercetarea contează. Constanța: Ex Ponto, p. 54, p. 7.
    20. Stoica, I., 2010. Scurtă introducere la o enciclopedie a informației. Constanța: Ex Ponto, p. 139; p. 48.
    21. Stoica, I., 2009. Sensul schimbării în universul infodocumentar. Constanța: Ex Ponto, p. 10.
    22. Stoica, I., 2001. Criza în structurile infodocumentare. Constanța: Ex Ponto, p. 189.
    23. Toffler, A. 1973. Șocul viitorului. București: Editura Politică, p. 78.
    24. Țurcan, N., 2023. Studiul nevoilor de formare profesională a personalului Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”. BiblioPolis. Vol. 88, nr. 1. pp. 39-56, p. 41.
    25. Țurcan, N., 2020. Lectura în contextul mișcării Știința Deschisă. Lectura și scările. Culegere de articole. I. Chișinău: Prut Internațional: BNRM. pp. 64-88; p. 81 [online] Available at: https://doi.org/10.5281/zenodo.3695066 [Accessed 1 October 2025].
    26. Wilson, E. O., 2019. Originile creativității umane. București: Humanitas, p.64.

     

Scroll to Top